Nu pot sa cred cat de repede am cazut in capcana ta negandita. Aud acolo aripi transparente cum se zbat cand ma gandesc la tine, aud cum imi tipa inauntru. Urasc sa te am cu portia, pentru cateva ore, dar imi place intensitatea la care traiesc cand iti vad mutra aia chiar si cateva minute intr-o dimineata rece, la ore mici, in locuri pline de fum, aglomerate si totusi libere.
Numar ore, mesaje, ani de zile de cand te caut, as amaneta un vineri pentru un luni. Imi dai speranta cand iti aud vocea, un curaj pe care nu-l credeam posibil, o liniste din copilarie, mi-ai aprins motorul si nu exista cale de intoarcere. trebuie sa fii al meu.
Trebuie sa ne contopim trupurile in nopti cu luna plina. Trebuie sa ne iubim ca doi vampiri care stiu ca mai au doar cateva ceasuri pana la rasarit. Trebuie sa fim impreuna de acum si pana la moarte. Si as vrea sa te vad fericit. Sau doar sa te vad. Whatever.
No comments:
Post a Comment